"Tipologiile umane dintr-o capitală populată de corporatiști sunt atât de bine ilustrate încât povestea ți se pare că este despre oameni pe care îi cunoști. "


Titlu original (RO): Cartușe
Autor: Andrei Pogorilowski
Număr de pagini: 200
Categoria: Beletristică
Cartea o găsiți la libris aici







Cartușe este primul episod dintr-o telenovelă literară românească tipică Bucureștiului contemporan. O poveste plină de umor, erotism și stil de viață autentic zilelor noastre, scrisă parcă în amintirea operelor lui Caragiale. Tipologiile umane dintr-o capitală populată de corporatiști sunt atât de bine ilustrate încât povestea ți se pare că este despre oameni pe care îi cunoști. 

O primă mare calitate a romanului este autenticitatea. Autorul se aseamănă lui Vlad - fiul unui fost comisar sovietic - în jurul căruia se desfășoară acțiunea. Descrierile cu lux de amanunte, numele străzilor, faptul că locurile la care se face referire sunt reale ne aduc și pe noi, cititorii, în viața de zi cu zi a orașului. 

Cartușe ne prezintă în paralel întâmplări din copilăria lui Vlad din vremurile ceaușismului târziu, procesul de maturizare din perioada postdecembristă și aventurile (pline de erotism) la care este supus tânărul în zilele noastre. Viața acestuia este scoasă din monotonie atunci când se îndrăgostește de Andreea, mai tânăra lui colegă de muncă, alături de care își readuce aminte cât de capricioase pot fi femeile.

Romanul este ușor de citit, l-aș încadra la capitolul "de citit în metrou". Despre cititul în metrou/alte mijloace de transport în comun dezvolt o teorie despre care voi vorbi mai pe larg într-un articol. Momentan te încurajez să observi dacă oamenii care citesc în metrou se află la prima jumătate a cărții sau la a doua (din ce am văzut, aproape trei sferturi erau în prima jumătate). 

Recomand această lectură tuturor celor care vor să se delecteze cu o poveste (plină de umor și erotism) a zilelor noastre. Cel mai probabil veți regăsi personaje care seamănă revoltător de mult cu oameni pe care îi cunoașteți, lucru care mie mi-a pus un zâmbet în plus pe față.  

Lucian